Despre Hipertensiunea arterială
Hipertensiunea arterială, unul din principalii factori de risc modificabili, a fost supranumită adeseori „Ucigașul tăcut” deoarece, de multe ori, pacienții nu prezintă simptome evidente, dar poate cauza complicații grave precum infarct miocardic, insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral, insuficiență renală. Deși ușor de diagnosticat, hipertensiunea rămâne adeseori nediagnosticată; deși ușor de tratat, hipertensiunea rămâne de multe ori netratată sau insuficient controlată.
La momentul actual, hipertensiunea continuă să reprezinte principalul factor de risc pentru bolile cardiovasculare și o cauză majoră a deceselor premature la nivel mondial. În 2019, aproximativ 19% din totalul deceselor (10,8 milioane) erau datorate hipertensiunii, în creștere față de anul 2014 (9,4 milioane).
Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății 1,28 miliarde de persoane cu vârste cuprinse între 30 și 79 de ani sufereau de hipertensiune arterială în 2023, iar predicțiile indică faptul că până la sfârșitul anului 2025, numărul acestora va crește la 1,5 miliarde la nivel global!
Susțin și eu această Misiune
După completarea formularului de mai jos, în câteva zile veți primi prin e-mail un certificat care atestă participarea la proiectul Misiunea 70 până în 2030. Prin acest certificat, declarați că eforturile dumneavoastră zilnice vor contribui la atingerea viziunii comune – 70% dintre pacienți Dvs să aibă valorile țintă ale tensiunii arteriale până în anul 2030.
Statistici
Bazat pe un studiu la nivelul anului 2023, unul din patru români (cca 6,6 mil) aveau hipertensiune arterială crescută.
- Rata de CONTROL: Date OMS: 30%
- NECONTROLAȚI: Date din raportul OMS: 70%
- TRATAȚI și înregistrați la clinicile medicilor de familie2
- DIAGNOSTICAȚI 68%1
- Numărul ESTIMAT pentru TOȚI pacienții hipertensivi din România (prevalență: 48% din populația adultă)
1.66 Mil DIAGNOSTICAȚI dar NETRATAȚI
2.1 Mil încă NEDIAGNOSTICAȚI
Raport OMS 2023
INSSP 2023 pacienți raportați la nivelul cabinetelor de Medifiă de Familie
Total in comunitate: 259
Medici: 252
- Cardiologie: 133
- Medicină Internă: 33
- Nefrologie: 0
- Endocrinologie: 1
- Medicină de familie: 82
- Diabet și boli metabolice: 0
- Neurologie: 3
Asistenți: 2
Farmaciști: 5
Hipertensiunea Arterială în practica clinică
Hipertensiunea Arterială în practica clinică
- atmosferă liniştită, fără stress, cel puţin 5 min. înainte de măsurarea tensiunii;
- cameră cu temperatură confortabilă;
- nu consumaţi cafea şi nu fumaţi cu 30 de minute înainte de măsurarea tensiunii;
- nu folosiţi substanţe sau medicamente care pot creşte tensiunea arterială (antiinflamatoare, picături în nas contra răcelii – exemplu Olynth);
- fără haine strânse pe braţ/antebraţ;
- îndepărtați cămașa pe timpul măsurătorii astfel încât brațul la care se face măsurătoarea să nu fie strâns; repaus cu cel puţin 5 minute anterior măsurării;
- nu vorbiţi înainte şi/sau în timpul măsurării;
- nu miscați mâna, degetele și nu contractați muschii brațului pe parcursul efectuării unei măsuratori;
- mergeți la toaletă înainte de măsurarea tensiunii arteriale;
- aşezat, cu spatele bine sprijinit pe scaun şi cu braţul sprijinit la nivelul inimii, preferabil pe o masă;
- picioarele trebuie sa atingă podeaua şi să nu fie încrucişate;
- utilizaţi numai aparate validate – lista dispozitivelor validate se poate consulta pe site-ul cardioportal.ro;
- manşeta dispozitivului ales trebuie să aibă dimensiunile pentru adulţi corespunzătoare circumferinţei braţului dumneavoastră - tabelul cu dimensiunile corecte ale manșetei în funcție de dimensiunile brațului se poate consulta pe site-ul www.tensiuneamea.ro;
- braţul este sprijinit pe masă şi situat la nivelul inimii;
- marginea inferioară a manșetei se va poziționa 2-3 cm mai sus de plica cotului;
- iniţial se va măsura tensiunea la ambele braţe pentru a se identifica braţul la care tensiunea este cea mai mare;
- ulterior tensiunea se va măsura la braţul cu valoarea cea mai mare;
- dispozitivul de automăsurare oferă două valori în mmHg (mm coloană de mercur) ex. 138/89: valoarea mai mare se numește tensiune arterială sistolică și valoarea mai mică se numește tensiune arterială diastolică;
- pentru monitorizarea corectă a tensiunii arteriale (control TA la domiciliu) se vor efectua două măsurători dimineaţa la trezire şi două seara, la culcare, la distanță de 1-3 minute;
- valorile astfel obţinute se vor nota în tabel;
- tabelul poate fi salvat și trimis pe email medicului dvs sau printat și arătat la următorul control.
Monitorizarea TA pe 24 ore (prescurtat MATA) este un dispozitiv medical portabil utilizat pentru monitorizarea continuă a tensiunii arteriale pe o perioadă de 24 de ore sau mai mult. Acest aparat este similar cu un tensiometru obișnuit, dar este purtat de pacient pe tot parcursul zilei și al nopții, înregistrând valorile tensiunii arteriale la intervale regulate.
Este indicată să efectuați o astfel de monitorizare tensiune arterială în caz de:
- suspiciune de hipertensiune arterială (HTA) „de halat alb” (când există valori mari ale TA la cabinet) la pacienți fără alți factori de risc cardiovascular (fără obezitate, dislipidemie, diabet) sau valori TA normale la domiciliu și crescute la cabinet;
- suspiciune de HTA „mascată” (când există valori TA crescute la domiciliu și normale la cabinet);
- când exista variații mari ale TA la cabinet în cursul aceleiași vizite sau la vizite diferite;
- suspiciune de HTA rezistentă la tratament (valori TA necontrolate de asocierea de trei tipuri de medicamente antihipertensive în doze maxime);
- suspiciune de hipotensiune arterială ortostatică (scăderea TA la ridicarea în picioare însoțită de simptome ca: amețeli, slăbiciune, transpirații reci, sincopă), în special la vârstnici și diabetici;
- TA mare la gravide;
- HTA oscilanta simptomatică;
- suspiciune de sindrom de apnee în somn (la pacienții care sforăie noaptea, cu somnul întrerupt de perioade de oprire a respirației, senzație de sufocare nocturnă și somnolență în cursul zilei) când se constată valori TA crescute pe perioada nopții;
- aprecierea eficienței tratamentului.
Pentru o evaluare corectă a stării de sănătate a pacientului hipertensiv, pe lângă măsurarea tensiunii arteriale, medicul va efectua un examen clinic complet.
Consultația se va continua cu o serie de investigații. Acestea au ca scop depistarea corectă a complicaților hipertensiunii arteriale, decelarea formelor de HTA secundară, precum și stabilirea riscului cardiovascular pentru evenimente viitoare.
Investigațiile de laborator obișnuite sunt:
- hemoglobina, hematocritul, numărul de globule roșii în sânge;
- glicemia (glucoza în sânge) și hemoglobina glicozilată (daca sunteți diabetic);
- profilul lipidic (grăsimile din sânge) – colesterolul total, HDL-colesterolul (colesterolul „bun“), LDL-colesterolul (colesterolul „rău“), trigliceridele;
- ureea, creatinina și acidul uric (evaluează funcția rinichiului);
- potasiul și sodiul din sânge;
- teste hepatice;
- analiza urinei;
- electrocardiogramă.
În anumite împrejurări se pot recomanda următoarele investigații: ecografie cardiacă, ecografie de artere carotide, artere renale sau artere periferice; examenul oftalmologic; test de toleranță la glucoză (dacă glicemia este peste 100 mg/dL pe nemâncate, pentru a depista un diabet zaharat latent).
Dovezile existente sunt că hipertensiunea arterială care nu a fost tratată la timp poate scurta viața unui pacient cu 10–20 de ani din cauza accelerării procesului aterosclerotic (îngustarea vaselor de sânge, din cauza acumulării de plăci de aterom).
Hipertensiunea arterială netratată poate duce la mai multe complicații:
- Infarctul miocardic, atac ischemic tranzitoriu și accidentul vascular cerebral (AVC hemoragic sau ischemic), provocate de întărirea și îngroșarea arterelor, urmate de embolizarea unei plăci de aterom.
- boala arterelor carotide;
- Hemiplegia - paralizia unei jumătăți a corpului, în urma unei leziuni la nivel cerebral.
- Insuficiența cardiacă (insuficiența ventriculară dreaptă) poate apărea deoarece, pe fondul unei tensiuni arteriale crescute, inima trebuie să depună mai mult efort pentru a pompa sânge.
- Complicații renale – tensiunea arterială ridicată poate face ca vasele de sânge de la nivelul rinichilor să se îngusteze și să slăbească. Aceste complicații depind de durata și de nivelul HTA, dar atunci când apar întrețin mecanismul producerii hipertensiunii, mai ales în progresia lor spre insuficiența renală cronică sau boală renală în sarcină.
- Probleme oculare – tensiunea arterială crescută poate îngroșa, îngusta și chiar rupe vasele de sânge, ceea ce poate duce inclusiv la pierderea vederii.
- Insuficiența aortică - hipertensiunea arterială afectează valvele aortice, care nu se mai închid cum ar trebui.
- Tulburări de memorie sau de înțelegere – hipertensiunea arterială necontrolată poate afecta capacitatea de a gândi, de memorare și învățare, provocând tulburare cognitivă ușoară sau alte forme de declin cognitiv.
- Demență vasculară – se instalează când arterele îngustate sau blocate limitează fluxul de sânge către creier; de asemenea, demența vasculară poate fi dată și de întreruperea fluxului de sânge printr-un accident vascular cerebral.